Categorie: Fără categorie

După șapte ani de la moartea fratelui mai mare, Cassie e pregătită să pună piciorul în prag, mai ales după ce află că tatăl ei, reverend și cu concepții învechite, vrea să o căsătorească cu un băiat al altarului, pe care nu-l cunoaște. Nefericirea și dorința de a se îndepărta cât mai mult de cei care ar fi trebuit să o protejeze, o face să fugă în Brooklyn, orașul în care și Jason s-a refugiat și unde și-a regăsit libertatea.

Însă nimic nu ar fi reușit să o pregătească pentru momentul în care avea să-l cunoască pe cel mai bun prieten al fratelui ei. Acru, retras, agresiv și celebru în lumea artiștilor tatuatori, David Huston nu e deloc încântat să o primească pe micuța Cassie în viața lui și să împartă salonul de tatuaje pe care l-a deschis cu Jason în urmă cu câțiva ani. Cu toate astea, în ciuda firii sale explozive și a comportamentului toxic, slăbiciunea pe care o are față de ea se dovedește a fi veche și imposibil de ignorat.

Fără să-și dorească asta, Cassie se trezește prinsă într-un vârtej de minciuni. Venirea ei în Brooklyn scoate instantaneu la iveală faptul că, tot ceea ce credea despre fratele mai mare, pe care obișnuia să-l venereze în trecut și după care încă jelește, sunt nimic altceva decât minciuni. 

E nevoită să înfrunte fața urâtă a singurei persoane care conta în viața ei și despre care descoperă tot mai mult că nu e acel Jason pe care îl cunoștea și, totodată, să-i facă față și lui David, care inevitabil o ispitește să guste câte puțin din fructul păcatului.

Va reuși să le înfrunte pe toate și, totuși, să rămână aceeași Cassie sau va îngenunchea în fața orașului patimilor, așa cum și fratele ei a făcut-o?

Atunci când pierzi pe cineva drag tot ce vrei e să ții amintirea sa vie, dorești cu ardoare să trăiești așa cum o făcea el/ea chiar dacă acest lucru aduce cu sine unele adevăruri dureroase și cel mai trist ies la suprafață lucruri de care nu știai. În astfel de momente te gândești cine a fost cu adevărat persoana de lângă tine și de ce este nevoit să poarte o diversitate de măști.

Cassie este o tânără de 20 de ani care își dorește enorm de mult să cunoască prieteni și locurile care îl animau pe fratele său, Jason. Frate care din păcate în urmă cu 7 ani a părăsit această lume și a lăsat un gol imens în multe inimi și suflete. Ținută sub observație strictă de tatăl său, Cassie fuge de acasă și ajunge acolo unde și-a dorit, în Brooklyn.

„- David, te caută o măicuță! Mă încrunt instantaneu, neîntelegand de unde până unde a ajuns la concluzia că sunt măicuță. O fi îmbrăcămintea mea, la care ar fi trebuit să renunț când am plecat din Chicago, și faptul că nu mă încadrez în peisaj oricât de mult îmi place să cred că o fac. Până la urmă, sunt fată de reverend și mă aflu într-un salon de tatuaje. E puțin hilar.”

Odată ajunsă în Brooklyn, Cassie visează la o primire călduroasă mai ales că jumate de salon îi aparține, dar toate visele se spulberă din momentul în care face primul pas în salonul de tatuaje. Fiind confundată cu o măicuță de către recepționer, tânăra nu mai este așa sigură pe sine, dar totuși mă bucur că nu lasă garda jos. Toți rămân surprinși când află că Cassie este sora lui Jason, lucru care din păcate nu îi aduce nici un beneficiu, astfel devine tratata și mai urât, chiar unii sugerează că cel mai bine e să se întoarcă acasă.

Decisă să lupte pentru amintirea fratelui său, Cassie se mută în apartamentul în care acesta a locuit, apartament care nu a mai fost folosit de șapte ani. Deși David, cel mai bun prieten a lui Jason încearcă să o amenințe să părăsească orașul, aceasta nu se lasă intimidată și chiar îl contraataca lucru care îl surprinde.

David Huston a fost cel mai bun prieten al lui Jason dar și cel cu care făceau afaceri, lucrau împreună la salonul de tatuaje care acum spre frustrarea lui, jumate îi revine lui Cassie. Deși poate avea orice femeie, David nu este un afemeiat, caută stabilitate dar din păcate nu găsește, dar odată cu venirea lui Cassie totul se schimba și chiar ajunge sa se îndrăgostească de ea.

David si Cassie se atrag ca un magnet dar trebuie mereu să aibă în vedere dorința lui Jason, dorința care a fost încălcată de când tânără a pus piciorul în acest oraș plin de ispite și păcate. Deși David are o iubită, Cassie îi face avansuri și nu se lasă până nu obține ce dorește. Cum va putea face față Cassie lui David și ce obstacole îi așteaptă, dar și ce s-a întâmplat cu Jason vă las pe voi să descoperiți.

O lectură ușoară care mi-a adus zâmbetul pe buze prin replicile tăioase și pline de amuzant venite din partea lui Cassie. O carte care surprinde cititorul cu un astfel de final. „Orașul patimilor” este un roman care conține tot ce își poate dori un cititor: iubire, durere, lupte, aventură. Citind romanul m-am simțit că într-un carusel din care nu mi-aș fi dorit să cobor. Recomand cu drag!

Un roman care vă oferă o imagine amplă a ecourilor suferinței, a traumei de după „el” și a acceptării realității dureroase, dar și a miilor de întrebări care se finalizează cu „De ce?”. Să înșeli înseamnă să trădezi persoana pe care o ai langa tine, e mult a spune persoana iubită, pentru că atunci când iubești, nu rănești. Iubirea nu doare, ea doar se simte, iar când alegi pe cineva, înseamnă că ceea ce ai deja, nu-ți mai este predestinat. Ești pregătit să ții piept realității?

„Tu trebuie să fii puternic și vei depăși orice obstacol, așa cum am făcut-o și eu.”

Totul e dezolant în momentul în care persoana pe care o iubeai, căreia i-ai încredințat tot ceea ce reprezentai ca ființă, cea căreia i-ai oferit ultima ta speranță pe care i-ai pus-o în propriile palme, căreia i-ai povestit în fiecare zi despre fricile tale, împărțind fericirea în doi, nu a făcut altceva decât să te rănească prin alegerile ei nedemne de curaj. Și totuși, ai fost înșelat, iar tot ceea ce poți simți e nostalgia amintirilor care s-au blocat în nucleul rațiunii, lăsându-ți sentimentele să te conducă într-o prăpastie învăluită de incertitudini.

„Am o viziune clară asupra oricărei probleme prin care treci și dacă vei avea încredere în mine, nu o să regreți.” 

Uneori te trezești în fața inevitabilului prea tardiv să îți dai seama că te implicai într-o relație în care erai nevoit să lupți pentru doi, și totuși, nu e facil să accepți că el a fost un rău necesar în viața ta, că ți-a răpit încrederea, dar ți-a oferit în schimb, libertatea de a nu-ți pierde timpul. 

Trebuie să conștientizezi că la răsturnarea verbului „a înșela” nu stă nicidecum verbul „a greși”, iar oricât de teamă ți-ar fi să iubești din nou, oferă-ți această șansă. O meriți! 

„Se va distruge singur și nimic nu va mai conta. Și pentru ce? Pentru amintirea unei persoane care până la urmă și-a continuat viața?”

După ce am citit cartea „Gelozia” din seria „Inevitabil vei fi tu” am mers fuguța și l-am căutat pe autor unde am stat ore bune și am ascultat ce subiecte și cum dezbate unele teme pe canalul său, canal care îl recomand cu drag deoarece tot ce face Adrian Niculescu este să deschidă ochii oamenilor, deși în unele chestiuni devine cam dur prin ceea ce spune.

„Înșelatul” este o carte care aduce în fața noastră povești reale din viața unor oameni care au fost înșelați sau au înșelat. Prima confesiune dacă pot spune așa mi-a atras atenția destul de mult și oricât am incercat să mă pun în pielea ei nu am reușit să înțeleg motivul de ce a mai rămas acolo unde nu era dorită. Confesiunea vine din partea unei tineri care își întâlnește jumătatea în Germania, un bărbat chipeș, musulman. Între cei doi totul era perfect, locuiau împreună, munceau împreună, dar totul s-a sfârșit după un an jumate când el s-a reîntors în țara sa. Bărbatul s-a întors cu un scop, scopul de a se căsători deoarece în țara natală îl aștepta logodnica sa. Se pare că bărbatul juca la două capete, dar femeia să nu îl piardă mai ales că aceasta aștepta și un copil cu el a decis să îi dezvăluie tot adevărul logodnicei.

Mi-a plăcut foarte mult atitudinea logodnicei deoarece a luat decizia cea mai bună și a anulat căsătoria dar a și rupt orice legătură cu bărbatul, pe când cealaltă femeie s-a agățat de el și la primit înapoi. Oricât iubești un om nu ajungi să te umilești în halul acesta, am fost înșelată și am iertat, și nu odată ci de mai multe ori chiar de același bărbat…am iertat până într-o zi când am decis să pun punct și să rupă orice legătură cu el. Am suferit, un an nu am fost capabilă să ies sau să fac altceva, singurul lucru în care m-am adâncit a fost studiu. Am așteptat să se vindece orice rană iar atunci când am intrat într-o nouă relație mereu am fost umbrită de aceași frică, să nu fiu înșelată din nou.

O relație trebuie să fie liberă, să poată respira ambii parteneri.

La fel că gelozia, Înșelatul este o boală, o boală care te face sa distrugi inimă și sufletului persoanei de lângă tine. Autorul ne vorbește și despre alte cazuri la fel de interesante și pline de urmări, de exemplu un bărbat care pur și simplu din simple zvonuri și-a luat unele filme, a ținut în el până când a cedat și a ales calea cea mai ușoară, sinuciderea.

Nu există scuze, nu există justificări și a avea așteptări într-o astfel de situație denotă doar naivitate și inconștiență. Un om trebuie să învețe din greșelile pe care le face și să meargă înainte. Și sunt sigur că viața îl va pune în fața unor oportunități mult mai bune, iar trecutul va deveni doar o amintire urâtă, pierdută undeva în suflet.

Recomand cu drag această carte deoarece poate fi privita ca o lecție, o lecție importantă deoarece odată ce înșeli îți umilești partenerul și îl faci să își piardă din propria încredere.

Castelul de sticlă este povestea adevărată și tulburătoare a unei familii nonconformiste pentru care aventura, spiritul liber și traiul neîngrădit de reguli inutile sunt mai presus decât confortul unui cămin tipic. Soții Walls își cresc cei patru copii învățându-i să nu se teamă de nimic, să gândească liber, să fie independenți, dar toate acestea vin cu prețul unei vieți de nomazi, al absenței unei case decente și, de multe ori, al lipsei mâncării și hainelor. Rex Walls, tatăl, un tip carismatic, de o extraordinară inteligență, îi învață pe copii istorie, fizică, vânează demoni împreună cu ei pentru a-i face să-și depășească temerile, le dăruiește stelele de pe cer de ziua lor, dar, dincolo de toate, nu reușește să le asigure un trai decent. Peste ani, fiica cea mijlocie, Jeannette, își povestește copilăria într-o carte unică, de un umor extraordinar, dar și de o profunzime emoționantă.

Ceea ce face această carte atât de specială, devenită bestseller în numeroase țări, nu este doar curajul lui Jeannette Walls de a scrie lucrurile pe care un om obișnuit le-ar ascunde poate, din jenă, ci faptul că face asta cu tandrețe și dragoste față de familia sa, încercând mai degrabă să-și înțeleagă părinții decât să-i judece.

„Memoriile sunt basmele moderne. Autobiograful este pus față în față cu provocarea de a încerca să înțeleagă, să ierte, și chiar să iubească vrăjitoarea… Cititorii vor fi uimiți de inteligența și curajul copiilor familiei Walls.“ The New York Times Book Review

„Șocantă, tristă, pe alocuri melancolică, această carte minunat scrisă descrie cu sinceritate, dar și cu o surprinzătoare afecțiune, relațiile cu părinții și tăria legăturilor unei familii, la bine și la rău.“ American Library Association

„Castelul de sticlă” este o carte fragilă din punct de vedere emoțional, o carte inspirată din fapte reale iar acest lucru m-a îngrozit. Oricât am stat și am mediat asupra familiei care în aparență părea fericită nu am reușit să cred că există astfel de părinți, părinți care își expun copiii conștienți în fața pericolului.

Familia Walls este formată din șase membri, membri care fiecare se confruntă cu o problemă la un moment dat. O familie care iubește aventura dar și libertatea. Părinți sunt lăsători și foarte visători, tatăl visează că într-o zi va construi „Castelul de sticlă” din bani care îi joacă mereu la jocurile de noroc, iar mama trăiește în lumea ei de artistă. O mamă care își lasă copilul de doar doi ani să își prepare singur de mâncare.

O astfel de gândire te aștepți să vina din partea adolescenților, nu din partea unor părinți. Pentru copiii la început totul a părut distractiv, fiind mici nu știau ce se întâmplă, dar crescând au ales să plece câte unul de acasă. Părinți care nu erau obișnuiți cu un trai echilibrat, se mutau tot timpul în diverse locuințe dărăpănate unde copiii erau nevoiți să doarmă pe cutii de carton și să îndure frigul. Pe lângă frig au fost nevoiți să facă cunoștință și cu foamea, erau zile când aveau ce mânca și zile când erau nevoiți să caute prin coșurile de gunoaie la școală după resturile aruncate de colegii.

– De ce să-mi petrec întreaga după-amiază pregătind un fel de mâncare care-o să dispară într-o oră, când, în acest timp, pot face o pictură care să rămână pentru totdeauna?

Mama lui  Jeannette, Brian, Lori și Maureen era o mamă egoista, o mamă care mânca ciocolată pe ascuns, o mamă care era nevoită să fie împinsă de la spate să facă totul, pur și simplu copiii erau părinți iar părinți erau copiii.

Un lucru trist a fost și acela în momentul în care tatăl bețiv a durat bănuți din pușculița copiilor, bani munciți din greu, bani care le dădeau o speranță că într-o zi vor putea părăsi casa și satul.

 Să fii bolnav înseamnă să stai acasă, într-o locuință înghețată, în loc să-ți petreci ziua într-o sală de clasă cu o temperatură agreabilă.

Totuși părinți au educat copiii de acasă foarte bine, au fost învățați de mici să citească dar și lucruri ce tin de știință. Deși erau mereu murdari și înfometați la școală erau printre primii, dar din păcate acest lucru nu îi ajută prea mult deoarece în fiecare zi erau tratați că niște gunoaie de către colegii lor. Umiliți, bătuți dar acest lucru nu îi dobora din contra frații se uneau și porneau împreună un atac asupra celorlalți, iar acest lucru mi-a plăcut deoarece au arătat că împreună pot face față tuturor răutăților.

Mama ne pusese pe toți să citim cărți fără ilustrații încă dinainte de-a împlini cinci ani, iar tata ne învățase matematică. De asemenea, ne învățase o serie de lucruri cu adevărat importante și folositoare, cum ar fi să comunicăm în codul Morse și să nu mâncăm niciodată ficatul unui urs polar pentru că în el se găsește atât de multă vitamina A, încât ne-ar putea ucide.

Finalul este pe măsura așteptărilor, am sperat la un final în care copiii să își poată găsi echilibru de care aveau nevoie, un final în care speranța să fie mai presus de toate. Copiii au reușit prin propriile forțe să își autodepășească condiția creată de părinți, pe când părinți au preferat să trăiască în continuare căutând în gunoi.

O carte în care din păcate ne este prezentată o crudă realitate, o realitate care te îngrozește și te pune serios pe gânduri. Nu pot și nici nu vreau să îmi închipui că există astfel de părinți egoiști. Copiii au dat dovadă că prin răbdare și multă muncă se poate ajunge acolo unde ți-ai propus, iar părinți au rămas copiii până la sfârșit, mă așteptam să se maturizeze dar nu, viața între gunoaie e perfectă din punctul lor de vedere. Vă recomand cartea cu drag!

Clyde este un tânăr șofer de taxi care încearcă să-și facă meseria cât mai bine, indiferent de situație. Crede că viața lui este ordonată după reguli bine stabilite, însă într-o dimineață ploioasă de vară, în mașina lui se urcă o tânără mireasă care îi cere ajutorul. Din acel moment viața lui Clyde pare că urmează să se schimbe pentru totdeauna… Ce se poate întâmpla între doi necunoscuți aduși împreună într-un mod total întâmplător, într-o zi ploioasă de vară? Care va fi destinul lui Clyde?

Oare între două persoane atât de diferite se poate înfiripa o frumoasă și savuroasă poveste de dragoste sau chiar diversitatea va fi cea care îi va separa pentru totdeauna?

Noi femeile încă de mici visam la o iubire de poveste, o poveste unde întâlnim prințul și trăim în castelul nostru fericiți, dar din păcate nu totul este așa simplu. În povești nu se ține cont de religie, culoare sau etnie, pe când realitatea este cu totul alta. Dar ce faci atunci când părinți îți fac alegerile pentru tine? Ce faci atunci când ești nevoită să te căsătorești cu un bărbat pe care nu îl iubești?

Alma, o tânără de 18 ani este nevoită să se supună părinților și să se căsătorească cu un bărbat pe care nu îl iubește, dar cum libertatea este cel mai scump lucru pentru ea fuge de la altar în plină stradă, urcându-se în primul taxiul pe care îl zărește. Fără nici un ban și un adăpost deasupra capului, Alma acceptă ajutorul taximetristului.

Pe când Alma are o viață dezordonată, Clyde este genul de bărbat care păstrează echilibrul în viața sa, dar acest echilibru devine balansat de tânăra care acum locuiește în casa sa. Deși tânără crede ca viața lui Clyde este perfectă, se înșeală în această privință deoarece la fel ca și ea fuge de părinți săi, fuge de trecutul care îi bântuie prezentul.

„- Clyde…. vezi tu, eu fac parte dintr-o lume total diferită de a ta. E o lume axată pe respectarea tradiției, iar eu am făcut un lucru foarte grav, pe lângă faptul că nu mi-am respectat cuvântul dat familiei mele. Din clipa în care am fugit din biserică, am fost exclusă din șatră, aceasta fiind singura familie pe care am cunoscut-o până acum. Știu că ți-e greu să înțelegi, fiindcă voi, cei care faceți parte dintr-o lume perfectă, în aparență, nu aveți astfel de obiceiuri. Însă acesta este adevărul meu, unul pe care va trebui să-l port cu mine oriunde m-aș duce. Sentimentul de înstrăinare nu e deloc ușor, să știi. Nu e plăcut să mă simt dată la o parte, să fiu o proscrisă, dacă pot spune așa. Tu nu mă cunoști, dar pot să te asigur că nu sunt o persoană rea. Sunt doar altfel decât cei din șatră. Mi-am dorit libertate și asta am, cel puțin deocamdată, și-a încheiat ea discursul, împiedicând cu greu lacrimile să-i cadă pe obraji.”

Deși în aparență totul pare frumos, în sufletul lor se dau lupte grele deoarece există între ei o atracție care nu poate fi explicată. Chiar dacă Alma alege să fugă de la bărbat, acesta o găsește într-un bar muncind că chelneriță de unde o ia mai mult cu forța și o readuce „acasă”.

„După ce și-a terminat defilarea prin fața oamenilor din șatră, Alma a fost luată de tatăl ei și dusă într-un fel de hambar, acolo unde a fost legată de mâini, cu spatele la el. A tăcut tot timpul în care a simțit biciul lovindu-i pielea fină a spatelui. Era pedepsită astfel pentru că a avut îndrăzneala să nu se supună voinței părinților ei și, pe deasupra, a mai făcut și greseala să se dăruiască unui bărbat din iubire. Pentru unii oameni, iubirea era o greșeală. Ce trist!”

Odată cu această revenire „acasă” cei doi își dau liber sentimentelor și încep o frumoasă poveste de dragoste. Dar cum în viața totul nu poate fi roz, Alma ajunge să fie dezamăgită că partenerul său îi ascunde un asemenea secret. Din păcate nu stă și ascultă explicațiile lui Clyde iar acest lucru o va trimite în șatră unde va fi batjocorită, umilită și obligata din nou să se căsătorească cu cineva pe care nu îl iubește. Dar de această dată oare Clyde va fi din nou acolo să o salveze? Dacă o va salva și prin ce obstacole trec cei doi vă las pe voi să descoperiți!

„Pentru totdeauna” este o carte în care ne sunt prezentate diferențele dintre două etnii dar și pedepsele aplicate în cazul în care nu respecți acele reguli. Personajul lui Alma mi-a intrat la suflet prin sinceritatea și maturitatea de care a dat dovadă pe tot parcursul cărți. Deși are doar 18 ani tânără a pus accentul mereu acolo unde trebuie.

Fiind la prima întâlnire cu cărțile autoarei am fost surprinsă într-un mod plăcut, doar că îmi doream mai mult, cartea s-a terminat prea repede. Prin trăirile lui Alma, autoarea ne-a transmis zeci de emoții care m-au invadat pe tot parcursul lecturii.

Într-o lume în care haosul domnește, Carolina Hills ne arată că iubirea chiar poate salva o viață, o viață petrecuta în bătăi, umilințe și secrete. O viață lipsită de iubire, o viață care este regretata de fiecare dată, o viață în care durerea atinge cote maxime, această viață îi aparține personajului principal din „Legături predestinate.”

Fiind la prima lectură la cărțile scrise de Carolina Hills am rămas fascinată de toată adrenalina care se ascunde printre rândurile scrise de aceasta. Am fost surprinsă într-un mod plăcut deoarece am întâlnit tot ce are nevoie o carte pentru a ține cititorul în priză, o adevărată provocare de care m-am îndrăgostit prin intermediul personajelor, personaje care mi-au intrat la suflet din primele pagini. Autoarea s-a jucat cu sufletul și nervii mei dacă pot spune așa, am putut simți durerea lui Christina dar și aroganța lui Augustin.

„Știi momentul acela în care încerci din răsputeri să-ți vezi viața ta? S-o trăiești in liniște, așa cum vrei, dar se sfârșește, ca de fiecare dată, prin a fi călcată în picioare? Ei bine… cam așa e și viața mea. Încă de când m-am născut, se pare că viața nu și-a dorit, nici măcar o clipă, ca eu să fiu fericită, aruncându-mă de la o vârstă fragedă in ghetele morții. Și singurul lucru pe care-l poți face e să supraviețuiești așa cum poți, luptând în fiecare clipă pentru viața ta, pentru sufletul tău, înainte că totul să se destrame brusc și să nu te mai poți ridica de jos.”

Christina Hera o adolescentă aparent normală dar cu amprente puternice în inimă și în suflet din cauza dezastrului care este produs zi de zi de tatăl acesteia. Provine dintr-o familie modestă cu un tată bețiv și violent, atât cu soția lui cât și cu fiica. Un tată care permanent le aplică bătăi și umilințe, iar dacă acest lucru nu este suficient sunt interzise și ieșirile iar fiecare minut de întârziere este pedepsit aspru de acesta.

Din păcate și la școală adolescenta este tratată prost, îmbrâncită și umilită de fetele populare. Acasă nu poate scoate o vorbă despre ce se întâmplă la școală, iar la școală nu are cui să se confeseze deoarece nu are nici măcar o prietenă. Toate astea se schimbă din momentul în care se expune pe ea pericolului pentru a salva o colegă din ghearele băiatului care dorește să o facă a lui cu forța.

Christina și Emma devin din acel moment de nedespărțit, iar Christina oricât ar încerca să ascundă adevărul despre familia sa nu reușește, de fiecare dată vânătăile o dau de gol. Emma ajunge să fie îngrozită de ce aude din gura prietenei sale și chiar îi propune să se mute la ea, dar Christina nu își poate abandona mama.

Adolescenta s-a sacrificat pentru mama ei, mama care în miez de noapte a ales să își abandoneze față și să fugă cât mai departe de bărbatul care îi curma viața în fiecare zi. Ce mamă reacționează așa? Am rămas surprinsă de ceea ce a ales femeia, mai ales că fiica sa ia luat mereu apărarea. Speriată că tatăl său îi poate provoca mai mult rău prin faptul că mama sa la părăsit această își face evadarea cu ajutorul prietenei sale.

Ajunsă în noua sa casă, Christina îl cunoaște pe fratele prietenei sale, Augustin. Augustin este un bărbat atrăgător dar se pare că problemele se țin scai de el mereu. La fel o vede și pe Christina o problemă, este convins că este că celelalte prietene ale Emmei care cu siguranță are un scop ascuns, primul său gând este să scape cât mai repede de aceasta.

„Ce naiba îmi face băiatul ăsta? Sunt doar de câteva minute în casa aceasta și deja simt că mă pierd complet în preajma lui și asta nu e bine deloc. Trebuie să fiu puternică, că întotdeauna, dar cumva prezența lui Augustin mă face să mă simt în siguranță când sunt atât de aproape de el și nu pot să-mi explic cum de se întâmplă asta.”

Augustin o cataloghează pe Christina că fiind că celelalte fete, iar acest lucru vine din trecutul său, un trecut care își lasă lasă amprenta și în prezent. După moartea iubitei sale acesta și-a jurat că nu va mai iubi pe nimeni. Trădat in trecut, Augustin nu mai dorește o relație ci doar folosește femeile în interesul său, iar acest lucru îl duce cu gândul că în curând „micuța” va cădea în patul său.

Nici aici viața lui Christina nu este așa ușoară, Augustin îi face zile fripte chiar o aruncă în stradă. Din momentul în care Emma îi dezvăluie prin ce a trecut prietena sa, Augustin își propune să aibă grijă de aceasta.

„Nu știu ce mi-a făcut fata asta, dar cred că s-a înfipt bine pe sub pielea mea de-am ajuns să urlu la prietenii mei din cauza ei.”

Între cei doi se formează o conexiune care este pusă mai presus decât orgoliul în care se adâncesc amândoi. Devenind apropiați Christina pășește într-o lume periculoasă alături de demonul său. Cei doi formează o echipă perfectă din toate punctele de vedere facând față tuturor obstacolelor, doar că unele secrete rămân încă bine ascunse dar care cu siguranță le voi descoperi în volumul următor. Dar până la următorul volum vă las pe voi să descoperiți povestea lui Christina dar și povestea lui Augustin.

Ce mult mi-a plăcut primul volum din seria „Iubirea mi-a salvat viața”, un volum care nu l-am putut lăsa din mână până nu l-am finalizat, provoacă dependență aceasta serie. Am trăit alături de personaje ca un simplu spectator care s-a încărcat cu emoțiile și trăirile lor. Am suferit alături de Christina, am suferit deoarece un om bun nu merita un asemenea destin, sper ca volumul următor să îi aducă o viață mai liniștită și plină de iubire.

FEYRE STIE SĂ VÂNEZE

Feyre a crescut într-o lume în care magia există doar în legende. Dar dacă această lume ar fi reală și, mai mult decât atât, ar amenința să arunce lumea muritorilor într-un război întunecat? Mânată de promisiunea de a-și apăra familia, făcută mamei ei, Feyre va afla că în regatul zânelor totul este posibil, chiar și să te îndrăgostești de un Mare Lord al spiridușilor. O amenințare plutește însă asupra acestui tărâm magic, iar Feyre este singura care poate salva de la pierire regatul zânelor și lumea oamenilor.

FEYRE TREBUIE SĂ RUPĂ VRAJA SAU ÎȘI VA PIERDE INIMA PE VECI.

Fiind la prima lectură a cărților scrise de Sarah J. Maas am fost teleportată într-o lume de basm, o lume unde personajele rele ascund o bunătate ieșită din comun. Pe parcurs lecturi am fost învăluită de magie și de o adrenalină fără margini.

Autoarea ne relatează o poveste în care lumea este împărțită în două de marele „zid”, zid care desparte lumea oamenilor de cea a spiridușilor. Dar cu toate acestea nu sunt despărțiți doar de acest zid ci și de un tratat care a fost încheiat acum foarte mult timp unde se găsesc diferite pedepse și regului.

În partea care trăiesc oameni o întâlnim pe Feyre, mezina familiei dar și cea care asigura traiul de la o zi, promisiune care a fost făcută pe patul de moarte a mamei sale. Deși înainte făcea parte dintr-o familie bogata, odată cu pierderea tuturor bunurilor a reușit să se adapteze la noua viața, pe când celelalte două surori încă visează la bani care îi dețineau.

Feyre este singura care aduce hrană în casa, hrană pe care o vânează de dimineață până seara, dar din păcate nu fiecare zi este una de bucurie…dar acum se pare că norocul este de partea ei. Pe lângă căprioara se alege și cu un lup uriaș, lup care le va asigura hrana o bucată bună de timp, iar blana lui va fi vândută pentru câțiva bănuți.

„Dincolo, bestia era doar o umbră care mă îndemna spre un destin pe care îl adusesem fără voie asupra mea și a familiei mele. O viață pentru o viață – dar dacă viața oferită ca plată însemna și perderea celorlalte trei? Gândul era suficient să mă întărească, să-mi dea speranță.”

Totul se schimbă pentru această familie din momentul în care apare în pragul casei un lup și cere pedeapsa pentru omorârea prietenului său, sub lupul omorât de Feyre se ascundea un spiriduș. Tânără are două opțiuni: moartea sau să plece să înceapă o nouă viața în partea cealaltă a zidului, o nouă viața în casa unui spiriduș.

Alege fără tragere de inimă să îl însoțească pe spiriduș cu speranța că așa va putea face un plan în care să evadeze din lumea lor, plan care după ajungerea în lumea magică devine un eșec total. Singura sa frică este aceea în care nu își va mai putea tine promisiunea odată ce este închisă în lumea spiridușilor.

„-Am făcut o promisiune, am spus eu, resprând agitat. Mamei mele, când a murit. Că voi avea grijă de familia mea. Tot ceea ce am făcut în fiecare zi și în fiecare oră a fost pentr a-mi ține promisiunea. Și doar pentru că vânam pentru a-mi salva familia, pentru a-i hrăni, sunt forțată acum să o încalc.”

Viața de aici este un adevărat rai pentru ea, mâncare din belșug, peisaje care te absorb în totalitate dar și multe dorințe îndeplinite din partea spiridușului, care se pare că este un Mare Lord, dar din cauza blestemului aruncat asupra lor sunt nevoiți să își ascundă frumusețea sub o mască.

Deși totul pare roz și în această lume sunt greutății doar că unele mult mai rele decât lipsa mâncări, la fiecare colt se întâlnesc fel și fel de fapturi magice care au un singur scop… să ucidă. Pentru Feyre aici incepe o aventura care o va purta prin cele mai ciudate și înfricoșătoare locuri dar orice sacrificiu merită atunci când iubești pe cineva. Despre ce aventuri și ce dragoste plutește în aer vă las pe voi să descoperiți.

Mi-a plăcut extrem de mult primul volum mai ales că nu sunt adepta cărților fantastice, dar aceasta m-a ținut cu sufletul la gură și ocupata o noapte întreagă, sper să reușesc să citesc curând toată seria. Recomand cu drag!

El, un bărbat însurat, pregătit oricând pentru o nouă aventură extraconjugală.

Ea, o femeie independentă care mereu obține ceea ce vrea. Iar acum îl vrea pe el. 

Situația devine aparent ideală, mai ales când primește aprobarea soției, dar prinsă în acest joc al seducției, Carina realizează că secretele pe care le ascunde pot răni mai tare decât propriile sentimente. Sentimente ce cresc foarte repede pentru un bărbat care nu poate fi doar al ei.

„Viața este plină de imprevizibil și uneori se întâmplă să afli, fără să vrei, lucruri care pot schimba soarta celor din jur. Câteodată, cel mai bine este să ștergi cu buretele din mintea ta acele informații, mai ales când știi că ele îi pot răni pe cei apropiați. Dar ce faci când secretul pe care îl ai poate, în aceeași măsură, să salveze, dar să și distrugă?”

Autoarea m-a surprins din nou într-un mod plăcut cu acest volum, am întâlnit din nou aceași pasiune care o pune mereu în cuvintele care le scrie și care ajung direct la inima cititorului.

„Drumul spre mine” este a doua carte din seria „Vecini”, carte care ne aduce în prim plan atracția fizică față de sexul opus, atracție care o face pe Carina să cadă în capcana iubiri, capcană care vine la pachet cu alte obstacole.

Carina este o femeie puternică, frumoasă dar și independentă, o femeie care poate avea orice bărbat își dorește. Dar odată cu mutarea sa, atenția ei este îndreptată spre un bărbat bine făcut și foarte chipeș. Bărbat care se pare că este chiar vecinul ei, vecin care din păcate are și o familie.

„O secundă gândul îmi zboară din nou la Cătălin. Niciodată el nu va face parte din acest tablou, alături de mine, pentru că nu este genul. Nu uita, Carina, că omul este un afemeiat și nu îți va oferi astfel de momente care implică, în primul rând, încredere, îmi spune gramul de conștiință pe care îl am. Va fi doar sex și nimic altceva.”

Pe zi ce trece inima lui Carina bate mai puternic pentru Cătălin, bărbat care este convinsă că nu va fi niciodată al ei, dar totuși gândul de a fi cu el în pat nu îi dă pace. Deși are remușcări își dă o întâlnire cu Cătălin unde între cei doi are loc aceea pasiune la care visa, dar din păcate toate acestea sunt doar vise. Carina rămâne profund dezamăgită de prestația lui Cătă, lucru care cu prima ocazie îl aruncă în fața rănind orgoliu lui de bărbat.

„Nu numai că nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, dar chiar credea că a fost bine. Poate că este și vina mea, poate că am fost prea încordată și nu m-am lăsat luată de val, fiind prinsă într-o cameră de hotel, la o partidă ce mi s-au părut a fi făcută pe fugă, cu toate că întâlnirea a durat aproape o oră.”

„Drumul spre mine” este un roman care este povestit atât din perspectiva lui Carina dar și a lui Cătălin iar la afirmația anterioară anterioara făcută de Carina, Cătălin devine stresat și își pune diferite întrebări dar și un scop precis, scopul fiind acela de a arăta de ce este capabil.

Cum va reacționa Carina acestei provocări și dacă într-un final va fi satisfăcută de Cătălin vă las pe voi să descoperiți? Tot pe voi vă las să descoperiți dacă Cătălin va alege drumul corect atât către plăcerile cât și spre inima Carenei. Un drum care cu siguranță va fi presărat cu multe obstacole dar și cu multe nebuni. Recomand cu drag această carte!

Uneori extremele se atrag, dar de cele mai multe ori suntem guvernați de un sentiment mai puternic decât rațiunea și ajungem la destinația finală în care distrugem o dragoste care ar putea înflori sub atingerea noastră.

Tindem să credem că totul poate fi „reparat”, dar toate aceste lucruri se întâmplă din cauza incapacității de a delimita gelozia de verosimilitate.

Și e păcat, pentru că atunci când iubești ai siguranța, încrederea și sinceritatea partenerului, formați un întreg pe care nimeni nu-l poate dizolva, două suflete captive în labirintul regăsirii încercate de impedimente, dar nimeni nu-ți poate răpi ceea ce ai. Dar atunci, de ce simți acea gelozie care te bântuie la fiecare pas?

„Dacă încerci să ții pe cineva cu forța lângă tine, atunci acest lucru se va întoarce împotriva ta.”

În noul roman semnat Adrian Niculescu, „Gelozia” se manifestă că o boală care provoacă iluzii deșarte, care demască un amalgam de trăiri, trasează harta proiectată de sufletele rătăcite în ecoul surd al orgoliilor, spulberă totul în calea sa fără a ține cont de repercusiuni, chiar și ceea ce ai clădit în doi se poate nărui într-o secundă.

Și totul doar pentru că involuntar te lași condus de un instinct fals al închipuirilor. Când ești gelos, ești iresponsabil, te transformi într-o versiune a ta îmbrățișată de mii de frici, devii martor la un adevărat masacru al autodistrugerii și conștientizezi în cele din urmă că, acțiunile tale afectează oamenii la care ții.

Ce faci când vrei să fii tu, dar gelozia e camuflată într-un coșmar care încearcă să preia controlul?

„Trebuie să îți învingi lipsa de încredere, trebuie să ai curaj să privești gelozia în față și să dai cu ea de pământ.”

Până să citesc cartea scrisă de Adrian Niculescu vedeam gelozia că o ramură a iubirii, mă gândeam că atunci când iubești persoana de lângă tine apare inevitabil și gelozia. Deși știi că persoana este în întregime a ta tot îți faci o mulțime de filme, așa este în cazul meu.

Citind cartea „Gelozia” am rămas șocată să aflu că poate duce chiar la sinucidere în cazul persoanele care sunt mai slabe de caracter. Adrian Niculescu ne explică mai exact ce și de unde provine această gelozie, care este asociata cu o boală ce tine de suflet.

„De aceea spun că gelozia este o boală a sufletului, una de care cu greu scapi. E ca un parazit care se hrănește din teamă și nesiguranța ta, din dorința bolnavă de a controla fiecare element din viața celui de lângă tine.”

Prin diverse exemple, autorul ne arată cât de gravă poate fi aceasta boală dar care poate fi tratata, iar acest lucru depinde doar de noi. Din păcate cred că mai multe femeii suferă de această aceasta boală sufletească decât bărbați, deoarece bărbați sunt mai puternici și mai împliniți in plan profesional iar acest lucru le aduce un avantaj. Mai sunt femeile care deși știu că sunt înșelate, devin geloase dar preferă să fie distruse zi de zi decât să plece de langa omul pe care îl iubesc.

Un exemplu care mi-a atras mult atenția a fost a băiatului tânăr și femeia mai în vârstă, dar cum se spune când iubești nu contează vârstă, lucru care mi se pare destul de fals. Femeia prin puterea care o deținea și resursele materiale a încercat să îl țină pe tânăr lângă el, tânăr cu un venit mult mai mic decât ceea ce îi oferea doamna. Deși la început a fost doar o distracție, pe parcurs tânărul a început să își înece amarul și tinerețea in alcool, deci fericirea nu tine doar de lucrurile materiale.

Gelozia ne împinge la diferite lucruri, de la cumpărarea persoanei iubite până la sinucidere, lucru care va lăsa în urma noastră multa durere. Deși sunt o persoană destul de geloasă încerc cat pot de mult să nu arat acest lucru. Având încredere în mine cu siguranță voi reuși să țin un echilibru atât în viața cât și relația mea.

Poate un suflet zdrobit să se vindece și să renască?

Anul 2117, planeta Terra, Regatul Solaris…

Tessa este un soldat care cunoaște cruzimile lumii în care trăiește din fragedă pruncie. Prima lecție o primește chiar de la tatăl său… Viața ei e un adevărat calvar, iar singura motivație pe care o are pentru a trăi este răzbunarea.

Dave dorește să cunoască lumea. El e un empat născut în laboratoarele de genetică „Luna de topaz”, căzut victimă unui complot.

Împreună vor înfrunta iadul care izbucnise în jurul lor.

Destinul lui este un vis: o tânără numită Lis care îi va reclădi viața. Unde o va găsi?

Salvarea ei poartă chipul unui înger pe care îl crezuse de mult plecat…

Cine este cu adevărat Dave? De ce Lis este atât de specială în destinul lui?

Predestinare, secrete, abilități speciale, genom uman modificat genetic, inteligență artificială și un singur scop: perpetuarea rasei…

Poate iubirea să apară acolo unde totul pare doar un plan bine pus la punct?

„Luna de topaz” este o carte care te ține în suspans. Autoarea a reușit să construiască o poveste științifico-fantastică, presărată cu romantism și cu scene erotice. Personajele sunt creionate cu o personalitate foarte puternică, capabile să înfrunte chiar și cele mai dificile situații în care sunt puse. Am fost surprinsă de duritatea unor scene, ca, mai apoi, să descopăr o sensibilitate aparte a personajelor. Am fost fascinată de carte, de poveste și de modul în care evoluează lucrurile.

                                                                             Eva Ancuța Hamza

Am intrat în lumea magică a cărților scrise de Alina Cosma prin romanul Înger de pază care m-am atras ca un magnet în povestea sa, la fel s-a întâmplat și cu Luna de topaz. Am fost prinsă în poveste încă de la primele file, am savurat fiecare pagină cu sufletul la gură ca la final să țopăi de fericire că cele două personaje principale și-au găsit drumul, un drum lung care a fost presărat cu o mulțime de obstacole.

„Nu dădu drumul încheieturii brațului celui pe care îl trăgea după ea, ținându-l strâns. La un moment dat își dădu seama că ceva se apropiase. Se opri brusc, iar cel care o urma de izbi de trupul ei, clătinând-o. Era solid și respira sacadat. Se întoarse cu fața la el și îi acoperi gura, prinzându-i nasul cu degetele. Trupurile lor erau lipite, cu respirația tăiată. Individul nu ripostă, chiar dacă îi simțea sudoarea rece prelingându-i-se pe față. Mișcarea din fața lor se îndepărtă. Îi eliberă fața, apoi îl prinse din nou de braț și porniră. Erau singuri, dar pericolul nu dispăruse. Erau căutați. Drone de recunoaștere zburau peste tot.”

Acțiunea are loc în anul 2117, pe Terra, Regatul Solaris. O lume unde invazia mai multor specii vor trona, iar violența va fi la ordinea zilei.

Chiar la început am întâlnit-o pe Tessa în plină acțiune, o femeie înzestrată cu un curaj fără limite, o femeie dispusa să se arunce în luptă chiar și fără o armă, deoarece indiferent de cum se va termina lupta nu mai are ce pierde. Am fost șocată pe parcursul lecturii când au fost dezvăluite lucruri ce țin de copilăria sa. Cu un tată abuziv, Tessa a ales să se înroleze in armă de la vârsta de doisprezece ani.

Tessa a crezut că odată cu înrolarea sa în armată va scăpa de abuzurile care iau i-au marcat copilăria, dar din păcate și în armată s-a ales cu același tratament ca și acasă. Deși este supusă multor umilințe, tânără nu s-a dat bătută, iar acest lucru a adus-o în fruntea unei elite a armatei care era condusă de locotenentul Jones, locotenent care a considerat-o pe Tessa cea mai valoroasă piesă a elitei sale.

Că în orice roman, prințesa are și un prinț iar în cazul lui Tessa, prințul este Dave un bărbat pe care ea îl salvează chiar în momentul care are loc un atac, atac care era destinat pentru amândoi.

În urma atacului Tessa și Dave pornesc împreună într-o cursă nebună având un scop comun, scopul de a supraviețui, lucru destul de greu cu drone care îi urmăresc la fiecare pas.

„Lis făcu doi pași în spate. Îl privi speriată, era atât de diferit de acel Dave pe care îl cunoscuse în urmă cu doi ani. Nu mai părea băiatul neștiutor. Săruta cu pasiune, dominant, și îi invadase intimitatea fără ezitare, intimitate pe care și-o păstrase ascunsa tuturor în acei doi ani. Doar acel bărbat care acum stătea în fața ei, și pe care, își dădu seama că nu îl cunoștea defel, știa totul despre ea. Ce proastă fusese în urmă cu o seară! Ea îl chemase și știa că și el e conștient de acest fapt. Iar în acea clipă probabil îi simți nesiguranța…”

Deși cei doi pornesc la drum împreună și trec prin multe obstacole drumul lor se desparte atunci când Dave ajunge la destinație iar Tessa este decisă că este timpul pentru un nou început.

Dacă în prima parte am întâlnit-o pe Tessa că o femeie puternică, o femeie care nu poate fi doborâtă de nimic, în cea de a doua parte am văzut o nouă latură, o latura sensibila și plină de frică. O frică care reapare odată cu reapariția lui Dave deoarece acesta poartă cu el multe secrete, secrete care le va afecta viața celor doi. Dar ce secrete se ascund și cum va fi în continuare parcursul celor doi vă las pe voi să descoperiți.

Am devorat fiecare pagină cu sufletul la gură dar în același timp m-am șocat prin ce chinuri a trecut Tessa. Mi-a plăcut foarte mult personajul lui Tessa deoarece este plin de calități dar și defecte iar acest lucru a făcut să fie un personaj uman, un personaj care îți intră la inimă și care îți lasă în minte o sumedenie de întrebări. Recomand cu drag cărțile lui Alina Cosma!

După toate înfrângerile și deziluziile prin care au trecut, locuitorii din Björnstad primesc o nouă lovitură: clubul de hochei în care toți își pun speranța pentru o viață mai bună va fi în curând desființat. Dar salvarea apare de unde nimeni nu spera. Un politician cu „viziune”, care merge contra curentului, vede în situația dificilă a clubului oportunitatea de a-și asigura scaunul la noile alegeri. Propunerea de salvare pe care i-o face directorului clubului, Peter Andersson, este un joc plin de compromisuri care va dezbina și mai mult comunitatea. Între timp, locuitorii din Björnstad mai au încă de învățat câteva lecții despre acceptare, căci noul antrenor de hochei este femeie și, pe deasupra, lesbiană, iar căpitanul echipei, unul dintre cei mai admirați tineri din Björnstad, se dovedește a fi gay.

„Romanul lui Fredrik Backman oferă o pespectivă extraordinară asupra problemelor care contează cu adevărat – bine vs. rău, frică vs. curaj, iubire vs. ură, importanța și limitele prieteniei și ale loialității. Backman este unul dintre cei mai talentați și mai interesanți scriitori contemporani.” Shelf awareness

„Evidentă în toate romanele lui Backman este abilitatea de a spune adevărul despre umanitate cu o eleganță care îți taie respirația.” Kirkus

„Acest excelent roman îmbină atmosfera de folclor scandinav cu cea a unei tragedii grecești. Aerul sumbru și îndârjirea coexistă cu tandrețea și lejeritatea, creând un realism tăios care insuflă viață atmosferei din orășelul unde se petrece acțiunea” Publishers Weekly

„Fanii lui Backman nu vor fi dezamăgiți. Romanele lui continuă să uimească și să captiveze, să umple de entuziasm și să lumineze.” Shelf awareness

„Noi contra voastră prezintă cu lirism felul în care o comunitate se vindecă, familiile se repun pe picioare, iar indivizii se maturiează.” The Washington Post

„Ați văzut vreodată un oraș decăzând? Noi da. O să spunem că violența a ajuns în Bjornstad în vara aceea, dar e o minciună. Violența era deja acolo. Pentru că, uneori, e atât de simplu să-i faci pe oameni să se urască, încât e de neînțeles de ce nu facem asta tot timpul.”

„Noi contra voastră” este partea a doua a romanului „Scandalul”, acțiunea având loc tot în Bjornstad, micuțul orășel izolat de padure. Deși aparent totul este la fel, multe lucruri s-au schimbat, unii au părăsit micul orășel, alții s-au mutat în echipa adversă. Oamenii sau s-au schimbat în urma scandalului dintre Maya și Kevin, scandal care a afectat pe majoritatea locuitorilor, atât în mod direct cât și indirect.

„Câteva fete ne vor face mândri și câțiva băieți ne vor face un nume mare. Tineri îmbrăcați în culori diferite se vor lupta pe viață și pe moarte, într-o pădure întunecată. O mașină va trece prin noapte, cu viteză mult prea mare. O să spunem că a fost un accident de circulație, dar accidentele sunt întâmplătoare, pe când pe acesta vom ști că l-am fi putut împiedica. El va fi din vina cuiva.”

În urma scandalului și incidentului în care Maya la pus pe Kevin, acesta împreună cu familia sa a părăsit Bjornstad dar și unele prietenii. Odată cu această plecare Maya a ales să se izoleze împreună cu prietena sa Anna și să încerce să uite de cele întâmplate.

O nouă speranță apare pentru locuitorii din partea unui politician care pe lângă ajutorul care îl oferă deține și el un scop, nimic nu este gratis. Cu ajutorul unor persoane cunoscute acesta readuce la viață clubul de hochei. O nouă antrenoare, același director de club și o parte dintre vechi jucători. Jucători care vor da tot ce e mai bun din ei.

„E doar un club de hochei. E doar un joc. E doar în joacă. Se vor găsi întotdeauna voci care să-i spună asta Alicei, dar copila nu ascultă pe nimeni, pușlamaua mică! Are patru ani și jumătate și mâine va suna din nou la ușă lui Sune. Bătrânul o va învăța să șuteze pucuri în zid, tare, tot mai tare. Urmele lăsate în fațada vor fi că desenele din copilărie ale altora, pe care unii bunici le pun pe frigider. Mici crestături în timp, care povestesc că aici a crescut cineva pe care îl iubim.”

Eroii noștri vor lupta fără limite indiferent pe cine vor răni, pe teren fiecare face ce știe mai bine. Din păcate pentru unii cum ar fi Benji, unele secrete ies la iveala, secret care îl va marca și care îi va aduce respingerea celor din jur. Deși Ana a reacționat dintr-un impuls atunci când a postat poza cu Benji și profesorul într-un moment mai intim, acesta nu ia purtat pică după ce a aflat. Mulții l-au criticat pe Benji fără măcar să îl asculte, a fi homosexual în acel mic orășel era un lucru rău. Maya a fost singura care ia fost aproape și la înțeles pe Benji, iar acest lucru a adus o ruptură cu prietena sa Ana.

Mi-a plăcut extrem de mult acest roman, am fost încântată de evoluția personajelor și cum au făcut față acestea problemelor. Deși mereu se ivea câte un obstacol eroii din Bjornstad nu au lăsat garda jos, din contra au arătat de ce sunt în stare urșii.

„Noi contra voastră” este un roman care ne zugrăvește iubirea pentru hochei, un sport care pentru urșii din Bjornstad înseamnă totul, o speranță la un trai mai bun. Backman că de obicei aduce în discuție subiecte care ne lasă numeroase semne de întrebare dar și numeroase emoții care ne pun la încercare pe parcursul lecturii. Recomand cu drag romanele scrise de Fredrik Backman!