

Autor: Tamera Alexander
Editura: Casa Cărții
Anul apariției: 2019
Nr. pagini: 224

Încărcată de istorie, presărată de romantism și punctată de meniuri delicioase, povestea imaginată de Tamera Alexander vorbește despre savoarea și vindecarea pe care le aduce a doua șansă.
Alleta Prescott, o tânără văduvă, și căpitanul Jake Winston poartă fiecare amprenta de neșters a războiului. Răni sufletești și fizice, circumstanțe vitrege și lipsa unei lumini la orizont par a fi singurele ingrediente din care mai este alcătuită lumea. Și totuși, mantaua grea a poverilor nu a putut strivi frumusețea lăuntrică. Alleta și Jake descoperă fiecare că mai există speranță pentru care merită să lupte, că virtuți ca dragostea și binele nu vor putea fi niciodată înlăturate de urâțenia urii și vrajbei.


„Crăciunul la Carnton” este o carte care te zbuciumă în interior prin durerea pe care o transmit personajele. Este un roman care oferă o adevărată lecție de viață, un roman în care femeia este pusă în prim plan. O femeie puternică poate face față tuturor obstacolelor așa cum este în cazul lui Alleta.
Povestea romanului se conturează în jurul lui Alleta și Jack. Alleta Prescott are doar 25 de ani și deja este trecuta prin viața. O mamă văduvă, cu un băiețel și însărcinată își pierde locul de muncă și ajunge să își piardă și casa. Soțul său fiind declarat mort în timpul unei lupte, războiul își pune amprenta peste tot luând pană și ultimul zâmbet de pe buzele oamenilor.
„Totuși, erau momente – cum era și acesta – când credința ei părea mult prea fragilă pentru a rezista la greutățile vieții. Ar fi vrut să își poată ascundă gândurile de El. Ar fi vrut ca Domnul să nu vadă îndoielile ce-i dădeau târcoale chiar și în efortul făcut pentru a-și menține credința. Dar El vedea totul, auzea fiecare gând, chiar nerostit. Și acest adevăr nu era deloc liniștitor. Adăugând și sentimentul de vinovăție la îndoielile ei, merse mai departe pe stradă. „
Jack este fost soldat care dintr-un accident își pierde parțial vederea și cum nu mai poate să tragă cu arma este trimis la Carnton. Aici este nevoit să ajute femeile care organizează o licitație pentru soldați. Deși la început este sceptic în ce privește acest lucru, pe viitor ajunge să îndrăgească acest loc.
Înainte de Crăciun, Alleta este concediată iar un anunț în ziar o duce la Carnton unde se fac angajări pe postul de ajutor de bucătar. Din păcate postul este deja luat dar ajunge să intre în rolul de tâmplar, o femeie pricepută la toate. Acest post îi asigura hrana și un loc unde să stea pe lângă bănuți de care are atâta nevoie. Împreună cu fiul său se muta la Carnton și se bucură de tot ce le oferă acest loc. Bunătatea sa este răsplătită cu aceasi monedă, este iubită și plăcută de toți de aici.
Lucrând împreuna, Jack și Alleta ajung să se cunoască mai bine, Jack încearcă să se apropie de această dar tânără mama ține o distanță între ei. Deși își dorește mai mult de la Jack decide că nu este bine și nici timpul pentru iubire.
„Dar tu chiar ești puternică, Aletta. Dacă s-ar ajunge la așa ceva, ai fi. Dumnezeu ți-ar da puterea, îi șopti el, aproape nemaiputând vorbi. Și să nu crezi că mie nu îmi este teamă. Îmi este. El îi șterge ușor lacrimile de pe obraji. Dar ce mă sperie mai tare decât gândul că te-aș putea pierde într-o zi… este gândul că nu mi-aș petrece viata cu tine, iubindu-te. „
Între cei doi începe într-un final o poveste de dragoste dar această poveste ajunge să fie în pericol din cauza unei vesti primite pentru Aletta, soțul său nu este mort ci se afla în spital într-o stare gravă. Dar ce se va întâmpla cu Aletta, Jack și „soțul” vă las pe voi să descoperiți.
Mi-a plăcut foarte mult romanul, a trezit în mine diferite emoții, tristețea și durerea personajelor au fost camarazi mei de lectură. Războiul și-a pus amprenta peste tot, nu contează că a fost vorba de bărbați, femei sau copiii, războiul a răpit de lângă fiecare câte o persoană dragă. Femeile au învățat să facă față greutăților cu capul sus, deși erau zile când nu mai puteau, se uitau în spate la copiii lor și acest lucru le dădea puterea de care aveau nevoie.
Aletta a dat dovadă de o bunătate ieșită din comun, credința sa și cele doua comori au ținut-o la suprafață în acest coșmar în care se zbătea zi de zi. Deși am îndrăgit-o am fost dezamăgită de reacția s-a la aflarea veștii în privința soțului său, am simțit că nu se bucură că „trăiește”, am simțit o oarecare ezitare. Recomand cu drag romanul deoarece „Crăciunul la Carnton” este o adevărată lecție de viață.











